Socialismul în două viteze - temă de seminar

Un tip ia premiul Nobel pentru economie. Pentru un model matematic în economie. Sincer, nu prea cred în chestii de-astea, matematica este un lucru minunat, dar nu prea are ce modela când vine vorba de fenomene în care psihologia este un motor clar, din simplul motiv că este vorba de activități care implică oameni. Când vine vorba de oameni, matematica este, din păcate neputincioasă. E drept, a tot încercat să facă față impredictibilității naturii umane inventând probabilitatea și statistica, dar nu știu alții ce zic despre asta, eu nu prea cred că ele înseamnă matematică. Cum însă nu voi lua niciodată premiul Nobel pentru nimic, evident spun tâmpenii. Omul cu Nobelul este american, adeptul doctrinei lui Keynes, adică socialist. Până aici, nimic spectaculos, asta este lumea în care trăim.  Înarmat cu onoarea de a purta o asemenea patalama, omul se apucă să fie creativ și în lumea reală. Adică vine cu idei și este luat în serios pentru că are patalamaua cu pricina iar ce spune le convine de minune politicienilor. Păi ce, e de colo să zici că ideile pe care le promovezi sunt ale unuia cu Nobelul? Că aste e ca și cum ai priceput și tu ceva tare de tot.

Ideea, nu e deloc de nici un premiu, o înțelege repede orice băiat de după blocuri pus să facă o para cinstită fără muncă și îi aparține marelui economist James Tobin. Ce a observat omul? Că banii n-au frontiere. Ei circulă de la un loc la altul fără să țină cont că un loc este în țara A iar celălalt în țara B. Nu ca în paradoxurile eleate, că n-ar mai ajunge în B și așa s-ar împlini visul de aur al tuturor generațiilor de pirați care și-au lăsat oasele prin caraibe. Ajung în B. În A și în B se ocupă statele lu’ A și B de luat șapte piei de pe banii ăia, dar între A și B, pe fâșia arată, cine morții mă-sii se ocupă de banii ăia care trec frontiera fără să-i taxeze nimeni? Păi Tobit. Care a făcut (în anii 70) următorul calcul extenuant, demn de un laureat al premiului Nobel (eu îndrăznesc, cu puțina mea minte să îl actualizez): Zilnic, în jur de 2500 de miliarde de dolari sunt tranzacționați transfrontalier. Dacă am pune o taxă cât de mică pe tranzacțiile astea… Și de aici încolo, politicienii încep să viseze. Este un vis mai frumos decât orice buget național. 1% (cum vroia Tobin să taxeze) înseamnă 25 de miliarde de dolar. Adică într-o săptămână mai mult decât un PIB de-al României cules frumos, fără nici un efort și de care poți dispune cam cum vrei. Tobin a propus haiducia asta în 1971, de ziua lui Nixon shock, ca să mă exprim așa, că tot se rezolvase cu piedica pusă tiparniței de paritatea dolar-aur. N-a fost să fie…

După 30 de ani de la nice try-ul cu pricina, ideea s-a înviorat puțin prin Canada (prin al cărei congres a și trecut) și a ajuns prin Congresul american și Parlamentul european. A căzut prin amândouă, doar că în parlamentul european la doar 4 voturi. Într-un articol din Le Monde Diplomatique (se putea altfel?)  intitulat Disarming the Markets (mișto titlu, iar Marx care se pricepea la economie cred că și-ar fi smuls barba cu patentul privind la urmașii săi de azi) Ignacio Ramonet propunea o șmecherie care, dacă ar fi reușit, ar fi fost (el zicea că în numele solidarității universale) cea mai mare excrocherie a secolului. Omul propunea înființarea unui ONG global (l-a și făcut, îi zice ATTAC de la Action for a Tobin Tax to Assist the Citizen) care să preseze guvernele să preleveze taxa. ATTAC mai există și luptă împotriva… globalizării. Numai că un guvern nu poate lua o taxă pe o tranzacție care nu se desfășoară în curtea sa. De-aia e nevoie de o chestie globală care să ia taxa și să o utilizeze pentru problemele globale ale omenirii. Chirac a identificat în HIV o de-asta globală și iar a adus vorba de taxă.

Tâmpenia cu taxa este revigorată ori de câte ori omenirea este într-o criză financiară. Tatăl taxei era convins că taxa va descuraja speculațiile pe curs. Convingerea mea este doar că arată neputința unui sistem de a trece la o monedă care nu mai poate fi speculată. Ea este, în definitiv, mai rea decât speculația în sine. Pentru că o taxează. Ok. Majoritatea tranzacțiilor nefiind speculative, șmecheria nu ține oricum. Au urmat pe rând tot felul de idei năstrușnice despre ce ar trebui făcut cu muntele ăsta de bănet și s-a ajuns la concluzia că ar trebui dat Națiunilor Unite, în fondul Millenium ca să combată sărăcia din lumea asta. Evident, azi mai mult ca niciodată taxa Tobin este pe agenda oricui vrea să fie politician planetar. Franța (se putea altfel) a adoptat ideea taxei și i-a dat un scop în viață ministrului ei de externe. Evident, a urmat Belgia. În jurul taxei Tobin roiesc azi cam toți cei care au făcut bani de pe urma banilor speculați. Soros a fost primul, în 2001, dintre cei care s-au exprimat în favoarea ei.

Și acum să vedem de ce?

În primul rând, este simplu de tot de înțeles că orice taxă directă sau indirectă este plătită în final de oameni în calitatea lor de cetățeni. Pentru companii, ele sunt costuri ale banilor, avalizate către cumpărătorul final. De-aia nu pricep ce naiba bucurie au unii când cresc sau se pun tot felul de taxe pe afaceri. Că tot ei, ăia de se bucură le plătesc. Mai mult, orice taxă ridică e drept prețurile, dar prin aceasta scade consumul. Iar lucrul ăsta pune presiune asupra locurilor de muncă. Taxa pe o tranzacție financiară mai are o calitate: scumpește banii și în ultimă instanță reduce investițiile.

Cui folosesc banii taxați așa?

Politicienilor, pentru că vor face mai multe proiecte pe bani publici (naționali sau globali) și vor lua mai multă șpagă, vor avea mai multă notorietate și vor fi realeși.

Oamenilor de afaceri mari și foarte mari, companiilor foarte mari, pentru că proiectele făcute cu munți de bănet nu pot fi accesate de oamenii de afaceri și companiile de dimensiuni normale.

Așadar, banii respectivi vor îmbogăți politicienii globali și oamenii de afaceri foarte mari și îi vor face pe foarte mulți oameni normali să trăiască un pic mai prost.

Și cam atât.

Ce bucurii colaterale vor produce ei?

Păi se vor bucura fraierii că trăiesc într-o lume mai bună și mai dreaptă. Pentru că așa le vor spune politicienii și ei vor crede asta și îi vor admira și mai tare și îi vor alege și mai vârtos.

Se va întâmpla lucrul acesta?

Cu siguranță. Bănuiesc că nu la Națiunile Unite, ci la un G20. Că G20 ăsta e mai așa… select și global de șmecher.

Și uite unde poate duce socialismul, cum se poate globaliza el, cum putem inventa ceva mai tare ca statul socialist: planeta socialistă. În definitiv, totul se face și se desface de la bani. În numele solidarității universale.

10 Responses to “Socialismul în două viteze - temă de seminar”

  1. Varujan Pambuccian » Blog Archive » Democrația perpetuă Says:

    [...] Tocmai a fost scoasă de la naftalină o nouă resursă, taxa Tobin, despre care am mai scris aici. Tocmai am citit că și Germania susține introducerea ei. Păi probabil că la G20-ul ăsta care [...]

  2. Un alt fel de deputat — explorish.net Says:

    [...] despre politică? Nu. Sau, mă rog, oarecum. Despre Taxa Tobin, aici, şi despre democraţia perpetuă, aici, gânduri ale unui altfel de deputat. Din România. Mai [...]

  3. eu****** Says:

    Un gen de taxa Tobin, cumva, cumva a fost aplicata de BNR, care a creat deja faimoasa rezerva in valuta, aplicand rezervarea/blocarea - o rezerva - pentru orice intrare de capital strain atunci cand “the global citizens/banks” doreau sa isi deschisa in RO business-ul.

    A fost rau, a fost bine, este comunism sau nu, cert este ca a fost o masura de protectie a BNR-ului care a prins bine pe timp de “ploaie” a se intelege criza. Explicatia data de BNR a fost ca s-a dorit preintampinarea dezechilibrarii fluxurilor monetare. Masura in sine a fost una extrem de dura, a fost intens criticata de bancheri, dar perioada in care a fost aplicata nu a condus la blocarea intrarilor de capital. Asa ca zic eu merge, numai atentie cand o introduci, pentru ca, este adevarat, orice taxa duce, cel putin pe termen scurt, la o blocare.

    Eu vad taxa Tobin ca pe un business - oare cine il va prelua???

    Pentru tarile care sunt “vulnerabile” in raport cu ceea ce pot fi considerate “masive tranzactiile internationale” masurile de protectie ar fi bine venite. Desigur este nevoie de definirea notiunilor de vulnerabilitate, masive tranzactii internationale, etc.

    Cum nici cei mai mari nu sunt perfect OK, vezi acum USA, Germania - mai sus mentionata-, Japonia, etc. poate ca si ei s-ar putea bucura de aceasta taxa. Cand aplici o taxa, de obicei omul/compania gandeste de mai atent pasul si isi conduce capitalul in propria patratica/tara.

    Despre aplicarea unei astfel de masuri pe timp de criza, iarasi nu vad o problema, ca numai cand ramai dezvelit si este rece te gandesti ca ai nevoie de o patura/plapuma, in rest, daca este cald nu prea urli dupa o acoperire.

    Pentru mine a fost extrem de interesanta/educativa vizitarea Dubaiului in 2003. Lux si opulenta mai mare ca acolo nu am avut sansa sa mai vad. Sincer, am fost ingrijorat de opulenta etalata la orice pas, si atunci m-am intrebat ce se va intampla cand tot fluxul de bani se va opri si cum vor supravietui mai apoi. Tot sincer, nu ma asteptam sa se intample asa de repede. Pesimist anticipam ca voi vedea numai dune de nisip si multe ruine, fostele cladiri care odinioara fusesera “frumusetile lumii”. Completam imaginea mentala cu populatie amarata si nomada, intoarsa la transhumanta cu/pe camila. Probabil ca ma gandeam cum ar o sa ii fie cand o sa ii moara capra lui…(urasc obiceiul, dar ce este inscris in genele tale, nimeni nu poate desface, decat poate genetica)

    Libera circulatie a capitalului nu este ingradita, zic eu de taxa TOBIN, dar intr-adevar aceasta aduce cu ea la o scumpire. Nimic nu este gratis, totul are un pret si daca acesta este cunoscut si predictibil,nu vad care ar fi problema. Deci nu vad urma de socialism, poate si pentru ca am trait destul timp in aceea epoca…

    Despre ceea ce s-ar putea face cu aceea taxa este un altceva si aici este o alta discutie. Poate pentru mai tarziu…

  4. skin whitening tips natural ways Says:

    Some products certainly work faster at skin lightening than others.
    Natural method has been in practice for centuries.
    A reputed beauty salon in Belfast usually offers the following skincare treatments:
    .

  5. onsite computer services Says:

    Nine times out of ten computer problems can be resolved quickly and painlessly
    if you know what steps to take. ‘I have also attached
    an external monitor in order to use the Photoshop elements and worked with several large files and the
    computer did not lag at all. If this doesn’t work you could always consider contacting a
    service such as Geek Squad, They have service centers in Best Buy such as at:.

  6. hungry Shark Evolution hack Tool 2013 no survey Says:

    hungry Shark Evolution hack Tool 2013 no survey…

    Varujan Pambuccian » Blog Archive » Socialismul în două viteze - temă de seminar…

  7. Pixel Gun 3D Hack Apk Says:

    Pixel Gun 3D Hack Apk…

    Varujan Pambuccian » Blog Archive » Socialismul în două viteze - temă de seminar…

  8. paradise bay cheat Says:

    Somehow cell phone with him so that he ultimately had his solo exhibition at Shafrazi Gallery, New Article Booster, and you can even be performed.
    Favorite skills will increase withupcoming updates.
    But paradise bay cheats with downloadable mobile software,
    mobile devices. All the mobile interface, improved keyboards,
    , immense support for software web development, which is very
    important role in the memory and focus on herself.

  9. moviestarplanet multiplayer hack Says:

    This is more than two words no matter moviestarplanet hack
    the age of 17 has been the common man. Featuring a site, before deciding to buy mobile
    phone store, are far more costly and infrequently offer features that individuals can be regarded to
    be able to choose the right height for you.

  10. Damon Says:

    Donkey Kong gzve strategy to the platforming style,
    a plot and multiple levels, while Tremendous Mario Bros.

Leave a Reply