Totusi, tin sa va corectez cel putin partial:

“În Imperiul Roman, mulți dintre conducătorii militari, chiar și unii împărați erau aleși de către armată prin ridicare pe scut. Dacă nu i-ar fi ridicat acolo voința unei majorități, nu ar fi ajuns acolo.”
Corect, dar din ce spuneati se intelege ca au cazut si cand nu au mai fost doriti. Au cazut si asasinati destul de multi si destul de des la un moment dat, chiar era exceptie cand nu se intampla, chestie care nu are a face cu majoritatea.

“Toți cei pe care istoria i-a consemnat ca dictatori, au reprezentat (cel puțin inițial) voința unei majorități. Hitler a venit la putere prin alegeri libere și susținut de o majoritate serioasă de tot a germanilor din acea vreme. Ideile lui, au fost împărtășite de acea majoritate. Aspirațiile acelei majorități s-au materializat în el. Altfel, ar fi bătut mult și bine câmpii prin berării ascultat de câțiva gură-cască și cam atât. După dispariția Reich-ului său și a sa, mulți germani au trăit cu nostalgia acelor vremuri.”

Corect, dar din nou nu stim daca el nu era inca sustinut de majoritatea germanilor, deoarece nu a fost demis prin alegeri libere.

”
În timpuri mai recente, același lucru s-a întâmplat în România cu comunismul și cu Ceaușeșcu.”

Fals, Ceausescu a fost ales de catre membrii CC-ului si nu de catre populatie. Deci nu de majoritate. Si nu a cazut lovit de majoritate. A fost doborat de catre un grup de persoane, majoritatea era prea lasa sa faca ceva. Populatia a sperat la mai bine, ca de fiecare data, atata. Dar la cel mai mic semn, ar fi intins-o. Ce s-a intamplat cu majoritatea senatului impotriva lui Cezar in momentul in care a intrat in Roma cu armata? Dar Octavian? Dar Napoleon care zicea ca daca la revoltia franceza ar fi avut niste tunuri nu ar mai fi fost nici o revolutie.

“Același lucru s-a întâmplat în Franța cu Napoleon, în Macedonia antică cu Alexandru și istoria abundă de exemple dintr-astea mai mult sau mai puțin celebre. Mulți dintre cei care au dus lumea lor de râpă au avut șansa de a intra în cărțile de istorie ca eroi, doar pentru că acceptarea lor de către o majoritate a continuat mult timp după dispariția lor fizică. Roosevelt e cel mai bun exemplu ”

Ce s-a intamplat atunci? Dupa Napoleon ce s-a intamplat atat de grav in franta? Care a fost starea tarii cnad a preluat-o si care a fost apoi? Dupa napoleon au urmat si Napoleon II si napoleon III.
Alexandru nu a fost ucis de o revolta/revolutie, ci a murit de bautura/boala/ceva. Si urmasii si-au impartit imperiul cum era si normal.

Cu Roosevelt inteleg ca a fost rau? atunci de ce l-au mai apreciat americanii? A fost bun? atunci “Mulți dintre cei care au dus lumea lor de râpă au avut șansa de a intra în cărțile de istorie ca eroi…Roosevelt e exemplul” e (partial) falsa.

In concluzie, dupa parerea mea, lucrurile astea nu trebuie sa incercam sa le bagam in tipare si sa le indesam, desi stim ca nu intra.

Ceva offtopic: Referitor la ceausescu, ca e de-al nostru. Ceausescu a fost patriot, si-a dorit ce e mai bun pentru tara (nu neg ca si pentru el). Putea foarte bine sa stea linistit, sa soarba cafeluta 20 de ani, sa nu se ridice in momentul ‘68 sa caste gura si sa faca nota discordanta cu pactul de la Varsovia. Putea sa nu construiasca nimic, nici metrou nici hidrocentrale, sa dea salam din belsug. Casa Poporului a vrut-o pentru el initial, dar apoi a zis sa fie un simbol al comunismului, al prosperitatii tarii, unde sa fie adusi presedintii oaspeti si asa mai departe. O grandomanie, dar nu pentru el, nu sa stea el in casoi.
El era destul de modest am vazut, manca normal, se imbraca normal. Nu si-a cumparat masini asa smechere, a vrut sa mearga cu ARO facut in Romania.

Problema a fost ca nu a existat un fel de democratie, la nivel de conducere. El a imbatranit, a pierdut contactul cu realitatea din tara. Cred ca a fost foarte surprins ca a fost doborat.
Normal ca daca i se raporta productie de 10 t la hectar in loc de 3 si se stia ca ca e suficient sa se traiasca in romania bine cu 4 el zicea ca restul sa se exporte. De acolo insuficienta. Daca la vizite toti aplaudau si il laudau, a ajuns sa creada ca totul merge struna. Daca exista o concurenta reala la nivel inalt, toate astea se rezolvau, deoarece venea altul.
Apoi. El trebuie privit in contextul respectiv. Cum erau tarile din jur? Cum le-a gasit anul 1989?

In concluzie: ce stie baba ce-i democratia, care sunt atributiile presedintelui?
O parere si inchei, ca am exagerat deja: nu poate exista democratie in sensul modern (bazata pe confruntare de idei) unde e saracie si nu e educatie. Nu poate sa existe democratie moderna unde omul e cumparat cu un pachet de orez sau in care barba sau numele duce la “nu votez cu Tzapul” sau “nu votez cu Bashe”.

E interesant ca China este de fapt mai capitalista decat Occidentul.

Excelent articolul, felicitari.

si da, intr-adevar, cu cat am sentimentul ca stapanesc din ce in ce mai mult lumea virtuala, cu toate formele ei: retele, blogosfera, tot ce tine de 2.0, cu atat realizez ca mult din viata mea se scurge adesea acolo; adica aici.

“revelatia” am avut-o in momentul in care am realizat cat de solid este un facebook ca si instrument de private/ individual intelligence. paradoxul este ca in mod deliberat oamenii privesc aceasta lume ca fiind una deshisa. in esenta nu facem decat un transfer catre hommo virtualis (sa zicem).

insa, repet, cred ca aveti dreptate.

Daca vine vorba de tanti Redding si de ceea ce reprezinta, intr-adevar, asta e un punct valid.

Totusi, insist. Pana in 92, in USA, algoritmii de incriptare erau considerati munitie de razboi si erau suspusi regulilor de export (retineti ca legea in USA nu e “lasa-ma sa te las” ca in UE/Romanika). Cand Zimmerman a aparut la liber cu PGP, nu i-au putut face nimic tocmai din cauza ca tot piata a fost cea care a “cerut” produsele astea (SSL s.a.m.d.). Rezultatul: Bill Clinton a liberalizat total “piata” criptarii. Se poate face o paralela destul de buna cu politica de administrare a netului si cam ce se poate intampla daca cineva incearca sa legifereze ceva.

Inca o chestie: daca era ceva de facut in materie de botnita la internet, putea fi facut cand specs-urile au fost trimise la standardizare. Acum e pur si simplu prea tarziu si orice lege s-ar da, ar avea un efect nul.

… just my two cents … cum zice yank-eul.

Reiau aici un link mai amplu la comentariile ideilor fundamentale din Declarația de Independență.

Cred, de asemenea, că merită citită discuția purtată prin intermediul lui The Federalist între Alexander Hamilton, James Madison și John Jay. Este un exemplu despre cum se poate construi teoretic un stat care după ce este gândit cu cap devine realitate. Iată și link-ul.

E bine ca, din când în când, să ne amintim că viitorul poate izvorâ și din rațiune.

1. Contraexemplu: China. E de ajuns ca dizidentii sa se conecteze prin TOR sau orice tunel criptat spre “extern” si .. surprize! surprize! Nema control!

2. Iar treaba cu kill-switch-ul recent propus e, din nou, o utopie.

cam pesimist, cam pesimist… :-)